Programul de Îmbogățire Instrumentală Metoda Feuerstein

Programul de Îmbogăţire Instrumentală (PII)*

Procentul important de elevi cu dificultăţi şcolare solicită reevaluarea problemei şi găsirea de noi soluţii pentru prevenirea eşecului şcolar la copiii defavorizaţi de raportul dintre cadrul instituţional şi caracteristicile lor individuale şi familiale. Determinanţii individuali ai dificultăţilor şcolare sunt adesea întăriţi de cei instituţionali şi determină înscrierea anumitor copii pe curba descendentă a eşecului sau realizării parţiale a potenţialului de învăţare. Apare astfel o întrebare legitimă: „De ce riscul de eşec şcolar se accentuează pe parcursul şcolarităţii pentru unii elevi?”

Noile educaţii încearcă să răspundă acestei întrebări prin optimizarea dezvoltării copilului printr-o educaţie care să organizeze „intrările” (input), astfel încât „ieşirile” (output) din sistemul cognitiv să fie mai bogate. Pentru a asigura copiilor, prin învăţarea şcolară, un beneficiu intern trebuie ca orice act comportamental să devină operaţie intelectuală. Premisele teoretice, obiectivele şi metoda unui program orientat pe această direcţie s-au constituit în conţinut al lucrării prezente. Lucrarea se înscrie în curentul cognitiv aflat de doua decenii în expansiune, având ca nucleu un instrument de intervenţie psihoeducaţională.

Programele de educaţie cognitivă au intrat în practică de circa două decenii, fundamentate de orientări mai vechi şi mai noi. Precursorii acestor programe sunt Jean Piaget şi Lev Vîgotsky. Un al treilea autor al unei teorii a învăţării, Reuven Feuerstein, şi-a valorificat conceptele într-un sistem de intervenţie cunoscut internaţional sub eticheta „Instrumental Enrichment” cu sigla I.E. Acest program a fost implementat în circa 30 de ţări şi îşi datorează succesul faptului că promovează o pedagogie a reuşitei unui număr cât mai mare de persoane, în condiţiile impuse de exigenţele crescute ale mediilor de inserţie.

Receptivă la noutăţile pe plan mondial, şcoala românească, aşa cum a adoptat formulele Montessori, Waldorf sau Step by Step, s-a orientat şi către Programul de Îmbogăţire Instrumentală conceput de către profesorul Reuven Feuerstein, care s-a dovedit a fi un eficient program de instrumentare a învăţării.

Prin intervenţiile noastre încercăm să validăm valenţele formative ale acestui program în condiţiile populaţiei şcolare din România. Apreciind că metoda presupune o puternică interacţiune între cel care învaţă şi mediator, centrându-se pe proces şi nu pe conţinut, aria de aplicare a metodei personalizată atăt pe elevii cu Cerinţe Educative Speciale, cât şi pe cei non CES, ne face să considerăm că aceasta va fi acceptată şi implementată.

În cadrul acestei problematici, am iniţiat un design de cercetare, constatativ şi formativ, pentru a verifica utilitatea diferenţiată a instrumentelor, metodelor şi metodicilor din sistemul Feuerstein, recunoscut şi apreciat azi în lume.

Orientaţi de conceptele şi principiile metodice ale Programului de îmbogăţire Instrumentală am investigat posibilităţiile de creştere a eficienţei funcţiilor cognitive pentru depăşirea dificultăţilor şcolare, a evitării eşecului şi abandonului şcolar prin iniţierea unei instruiri care să estompeze decalajele şi să asigure dezvoltarea intelectuală sigură a copiilor.

Metoda Feuerstein

Ne-am propus experimentarea în şcoala românească a Programului de Îmbogăţire Instrumentală prin controlul/ instrumentarea unor module cognitive: atenţie şi funcţii executive, limbaj, funcţii senzorio-motorii, procesare vizuospaţială, memorie-învăţare; evaluarea achiziţiilor psihopedagogice, a dezvoltării neuropsihice şi socio–emoţionale la copii în urma aplicării Programului de Îmbogăţire Instrumentală, în vederea definirii utilităţii aplicării acestui program în activitatea de educaţie remedială.

Ipotezele

Ipotezele ce au impus şi susţinut demersul investigativ au vizat măsurarea schimbărilor semnificative în dezvoltarea neuropsihică, atât a copiilor cu intelect de limită, cât şi a celor non CES; studiul comparativ al celor două grupuri, experimental şi de control, demonstrând utilitătea Programului de Îmbogăţire Instrumentală în activitatea de educaţie remedială.

Instrumentele de cercetare

Instrumentele de cercetare au inclus bateria NEPSY, instrument complex de evaluare a dezvoltării neuropsihice a copiilor preşcolari şi şcolari, testul „Cine sunt eu? ”, Matricile Progresive Raven şi Programul de Îmbogăţire Instrumentală Feuerstein.

Concluziile

După sistematizarea şi procesarea statistică a datelor s-a ajuns la un set de concluzii, validând următoarele teze:

  • activităţile de învăţare mediată determină creşterea gradului de conştientizare a sarcinii de învăţare prin înţelegerea instrucţiunii adultului şi implicarea elevului în planificarea etapelor de lucru şi formarea algoritmilor;
  • aplicarea tehnicilor de analiză a sarcinilor de lucru realizează optimizarea orientării cognitive în sarcina didactică prin distingerea procesului de produs şi subordonarea primului celui de-al doilea;
  • medierea adecvată a activităţilor formează la copii aşa-zisul simţ topografic în vederea creşterii adaptabilităţii la condiţiile mediului fizic şi social;
  • creşterea capacităţilor cognitive consolidează autocontrolul socio-emoţional, respectiv inhibiţia voluntară.

În planul valorificării şi extrapolării concluziilor sunt justificate următoarele aserţiuni:

  • utilizarea întregului program de îmbogăţire instrumentală sau a altor instrumente din cadrul acestuia în vederea identificării unor alternative psihodidactice destinate a corecta funcţiile cognitive deficitare şi a dezvolta emoţional – volitiv subiecţii.
  • studierea necesităţii instruirii părinţilor, tutorilor sau cadrelor didactice cu implicare directă în procesul de educare şi dezvoltare a copiilor aflaţi în situaţii de risc.

*Extras din teza doctorală „Utiliatea Programului de Îmbogățire Instrumentală Feuerstein în dezvoltarea cognitivă la copii”, susținută în Cadrul Institutului C-tin. R. Motru București, în 2011, de conf. univ. dr. Otilia Todor.

Articole asemănătoare